Povestea merge mai departe......

Si nu,nu ca vantul din Vama Veche pentru ca in cazul asta ar fii fost foarte bine,e vorba de vantul stricaciunilor.Trebuia sa ma gandesc eu aseara ,cand ma bucuram ca am terminat si eu devreme ca asa ceva nu ramane nerecompensat.Si uite ca minunatia a venit:mi s-a stricat masina de spalat.Daca mi se strica aragazul, pe cuvantul meu ca nu era nici o problema,dar masinuta mea de spalt care-mi scuteste ore intregi de stat aplecata deasupra cazii,asta nu.
Mi s-a parut mie de cand am pornit-o ca tragea cam greu saracuta,de ziceai ca mai are un pic si-si da duhul.De fapt asa a si fost,si-a dat obstescul sfarsit in bratele mele pline de rufe semispalate.Si de-abia acum imi dau seama ca toata apa aia pe care am strans-o eu la ora 23 nu erau decat lacrimile varsate dupa vechea mea prietena.
Eu o stiu pe masina asta de spalat de cand s-a nascut.A adus-o mama la noi acasa cand eram pe la inceputul facultatii,ne-a tinut curati vreo 5 ani dupa care a fost inlocuita de una mai tanara si mai moderna.Ce sa faci,asta-i treaba,ca-n viata.Cum mie mi-e mila de batrani(da,ha,ha,ha,ha,ha, acolo nu pe criteriul asta a functionat) m-am hotarat cand m-am mutat la casa mea s-o iau cu mine asa ca eram prietene bune de vreo 4 ani.
Aseara cand am vazut ca s-a stricat eram in pragul disperarii.Motive destule:caldura infernala,ora inaintata,oboseala maxima,rufe naclaite,etc.Dupa care m-am gandit sa nu o mai iau eu asa in tragic,cum am facut cu multe lucruri in ultimul timp,pentru ca nu e sfarsitul lumii,o scot eu la capat asa ca m-am asezat pe marginea cazii si am inceput sa rad,am tinut-o asa vreo 5 minute dupa care am terminat de strans apa,am facut din nou dus,m-am culcat si am dormit dusa.
Ce am vrut eu sa spun cu ce am scris?Mai nimic,ca de obicei.Glumeam,eu intotdeauna spun vorbe pline de miez(ia uite tot timpul ma gandesc la mancare-miez de nuca,de paine,de ce?).Lasand prosteala la o parte,ar fii bine ca atunci cand e vreo problemuta de genul aleia de care tocmai v-am povestit s-o lasam mai moale cu nervii si sa bagam rasul la inaintare.Stiu ca Garofel mi-ar spune ca gluma nu este solutia pentru o viata draguta dar ce sa fac,eu mi-s mai prostuta asa si cred in continuare in optimismul si-n vara din noi.