"Era o fire asa vesela"

Ma tot intreaba lumea"Ba,tu nu mai ai blogul ala,nu mai ai imaginatie,nu-ti mai place postarea virtuala,vrei sa le aduni pe toate (gandurile adica),intr-un roman fluviu si sa ne dai pe toti pe spate?"."The answer my friends,Is blowing in the wind".Nu,glumeam ,raspunsul este ca nu am avut chef sa scriu.Ma gandisem sa scriu ceva cd am venit de la Paris,despre cat de grandios,"magnifique",este Orasul Luminilor dar doua saptamani de cd am revenit in Bucuresti pluteam intr-o mare reverie iar de-a treia saptamana detaliile mi se estompasera in minte deci scriitura mea nu ar fi avut acelasi farmec.Mi se estompase si gustul de macaroons,ecleruri,tarte de toate felurile dar din fericire pt asta am solutie:dau o fuga la "Paul" sau la "Chocolat" si am rezolvat problema.
Intre timp mi-am revenit din visare,m-am apucat serios de munca(cat de serios pot si eu) si ma gandesc cu infrigurare(asta mi se trage de la aerul conditionat) care sa fie urmatoarea destinatie de vacanta.Irina propunea Bruges pt cateva zile argumentele pro acestei calatorii fiind cantitatea de ciocolata pe metrul patrat si magazinele cu hainute frumusele si nu foarte scumpicele.O sa studiem oferta si o sa vedem la ce concluzie ajungem.
Un alt motiv pentru care m-am hotarat sa scriu azi a fost moartea prin sinucidere a Madalinei Manole.Ma gandeam la aparentele vietii fiecaruia dintre noi,la cat de fericiti,multumiti,etc putem sa parem si cum ne roade o boala sau tristetea sau nemultumirea ca soricelul bucata de branza.Cu totii ne gandeam ce multumita e femeia asta:avea bani,o familie frumoasa,era frumoasa,avea o cariera proaspat relansata ,deci aparent nimic care sa o duca spre un asemenea gest.Si totusi a fost.Nu stiu ce te poate impinge sa-ti abandonezi in acest fel copilul de mai putin de un an dar probabil ceva grav s-a intamplat in mecanismul intern al ei,ceva ce nu s-a mai putut repara.Dumnezeu s-o ierte si s-o odihneasca.